În pieţele din faţa catedralelor povestea naşterii lui Christos este jucată de actori sau este repovestită în teatre improvizate de păpuşi.  

 În aproape fiecare locuinţă franceză proprietarii construiesc o scenş a Naşterii, numita "creche", mai mare sau mai mică, aceasta devenind centrul sărbătoririi Crăciunului. Personajele acestei scene sunt de regula mici statuete din lut, numite "santons" (mici sfinţi). În afara personajelor din Biblie sunt aşezate şi figurine reprezentând autorităţile sau celebrităţile locale. Acest obicei este atestat pentru prima data în secolul XVII, grija şi talentul cu care sunt realizate figurinele fiind de-a dreptul uimitoare. De altfel acestea sunt puse în vânzare în luna decembrie, în principal la Marsilia şi Aix, în cadrul târgurilor de Crăciun.

 Bradul de Crăciun nu a fost niciodată foarte popular în Franţa, în locul lui fiind preferată tradiţia "trunchiului Yule". Acest obicei, datând din secolul XII, este foarte popular în Franşa, desi trunchiul autentic a fost înlocuit printr-o prăjitura delicioasă, numita "buche de Noel" (Buşteanul de Crăciun).

În trecut, cu ocazia Crăciunului, în fiecare casă era adus un trunchi de copac proaspăt tăiat, care era lăudat şi stropit cu ulei şi vin, întreaga familie bucurându-se în jurul lui. Astăzi prăjitura a înlocuit lemnul, fiind servită la masa de Crăciun, numita "le reveillon". Aceasta masă are loc în Ajunul Crăciunului, la miezul nopţii, dupa slujba de la biserică. Meniul acestei mese speciale variază de la o regiune la alta. În Alsacia la principalul fel se serveşte gâscă, în Burgundia curcan cu castane, în timp ce parizienii preferă scoicile şi pate de foie gras. Se mai serveşte carne de pasăre, şuncă, salate, prăjituri, fructe şi vin.

În partea de sud a Franţei în sobă este ars un buştean, suficient de mare ca să dureze de la Crăciun la Anul Nou. În trecut cenuşa acestui buştean era răspândită pe câmp, pentru a aduce recolte bogate.

În trecut, în fiecare familie franceză se pregătea "Prăjitura celor Trei Magi", care avea ascunsă în ea un bob de fasole. Cine îl găsea devenea Rege sau Regină pentru întreaga zi de Crăciun. Un alt obicei era ca de Crăciun copiii să plece în căutarea Magilor, având la ei grămezi de fân pentru a le hrăni acestora cămilele.

 Şi în Franţa Crăciunul este o ocazie pentru întreaga familie de a se reuni, a se bucura, şi nu în ultimul rând de a se ruga. În Ajunul Crăciunului bisericile şi catedralele sunt viu luminate şi împodobite, iar clopotele bat pentru a-i atrage pe credincioşi. Odată cina terminată familia se duce la culcare, fără să uite să lase focul aprins şi pe masă mâncare şi băutură, dacă Fecioara Maria se va opri în casa lor. Copiii îşi lasa ghetele sau saboţii pentru ca Pere Noel sau Copilul Christos să le umple cu daruri. În nordul Franţei copiii primesc cadouri pe 6 decembrie, de ziua Sf Nicolae, în loc de Crăciun. Adulţii îşi fac unii altora cadouri în ultima zi a anului.

Sursa: amosnews.ro