•  Ti-am pregatit o rubrica noua, plina de informatii utile. Fii la curent cu tot ce se intampla in Franta. Stiri din ziare traduse in limba Romana.

  • Viziteaza Franta alaturi de noi! - Vom incerca sa iti grupam informatiile despre obiectivele turistice de pe tot teritoriul intr-un singur loc.

  • Incercam sa iti prezentam cele mai utile legaturi cu Franta, rapid, intr-un singur loc.

  •  

  •  

  •  

Peste 4500 de Studenti Romani studiaza in Franta!

Peste 4.500 de români studiază în prezent în cele mai renumite instituţii de învăţământ franceze. Ce i-a făcut să plece în această ţară şi cât de mult contează ca în CV-ul fiecăruia dintre ei să apară numele unei şcoli străine? Şapte dintre ei şi-au povestit experienţa studenţiei petrecute în Franţa în paginile dosarului special „Forbes România”.

„Chiar şi acum mai am momente în care trăiesc şi gândesc în franceză”, mărturiseşte cu o vizibilă undă de regret Dragoş Preda (29 de ani). Deşi s-a reîntors în România la sfârşitul anului 2006, accentul încă îi mai trădează cei patru ani de studii petrecuţi la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. Acolo şi-a luat licenţa în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, şi tot acolo a terminat şi masterul în istoria relaţiilor internaţionale.

Experienţa din Franţa a tânărului Dragoş Preda a început în 2003. După ce a obţinut DALF-ul (Diplôme Approfondi de Langue Française) s-a ivit oportunitatea unui transfer la prestigioasa universitate pariziană. Era pe atunci student la SNSPA (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti), iar la insistenţele tatălui său, care lucra la UNESCO, a făcut pasul care avea să-i schimbe viaţa şi care avea să-i ofere o nouă dimensiune asupra a ceea ce înseamnă gestiunea sistemului unei societăţi şi necesitatea memoriei instituţionale. „Au fost patru ani de cumul de cunoştinţe care m-au ajutat foarte mult în perioada ce a urmat.” La început i-a fost greu să accepte schimbarea mai ales că, în ciuda aparenţelor, se consideră o fire rebelă, nesupusă. Treptat însă, Franţa a devenit pentru el a doua casă, iar după ce a revenit în România n-a lipsit an în care să nu viziteze Parisul.

Dragoş Preda este doar unul dintre miile de tineri care au trecut prin sistemul de învăţământ superior francez. În prezent, aproximativ 4.500 de tineri studiază în Franţa, potrivit estimărilor Ambasadei Franţei în România. Dintre aceştia, 600 sunt la nivel de doctorat. „Este dificil de spus numărul exact al studenţilor români din Franţa”, spune Fabien Fori, ataşatul de cooperare Universitară şi Ştiinţifică al Ambasadei Franţei la Bucureşti, mai ales că nu se cunosc toate parteneriatele universităţilor franceze şi române din cadrul programului Erasmus (program universitar european construit pentru a permite schimbul de studenţi între ţările comunitare). De altfel, Franţa este ţara care are încheiate cele mai multe astfel de acorduri cu instituţiile de învăţământ superior din România. Aşa se explică şi numărul mare de bursieri români care ajung să obţină stagii de pregătire în universităţi franceze de renume.

Alina Buteică (27 de ani) este unul dintre ei. În 2006, pe când se afla în anul III de facultate la Academia de Studii Economice Bucureşti (ASE), la specializarea Relaţii Economice Internaţionale, a plecat cu o bursă Erasmus la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Nantes. „A fost prima mea experienţă în afara ţării. Eram singura româncă într-o mare de străini”, îşi aminteşte tânăra, care s-a văzut pusă în situaţia de a trăi pe cont propriu dintr-o bursă care acoperea doar jumătate din costurile de viaţă din oraşul situat pe Valea Loarei. Cheltuielile se ridicau la 800 de euro, iar bursa era de doar 400 de euro. Pentru a-şi rotunji veniturile a lucrat o vreme la biblioteca universităţii, dar au ajutat-o şi părinţii. Despre sistemul educaţional francez, Alina Buteică spune că se aseamănă destul de mult cu cel din România. Reperele profesorului rămân tabla, cartea şi temele – adică partea teoretică. Diferenţa constă în materia predată „mult mai concentrată şi aplicată”, dar şi în lucrul în echipă.

Despre punctele comune, dar şi deosebirile dintre cele două sisteme de învăţământ superior vorbeşte şi Raluca Petre-Şandor (22 de ani).

„Diferă modul de notare (maxim 20, minimul este 10), dar şi faptul că studenţii îşi pot alege parcursul academic, mai precis cursurile şi seminariile la care să participe”, explică tânăra care a ales să-şi continue şcoala în Franţa, fascinată fiind şi de istoria şi cultura acestei ţări, pasiune dezvoltată încă din copilărie. La rându-i beneficiară a unui stagiu Erasmus la Institutul de Ştiinţe Politice din Toulouse, acum Raluca Petre-Şandor este masterand în comunicare la Universitatea Paris II Panthéon-Assas. „Aici se pune foarte mult accent pe partea practică, iar profesorii sunt mult mai drastici la notare”, completează şi Ioana Baltă (24 de ani), studentă la master la Télécom SudParis (Institutul de Telecomunicaţii).

Pentru ea, la fel ca pentru mulţi tineri români care au ales să se specializeze peste hotare, anii de studiu din afara ţării atârnă greu în CV-ul fiecăruia dintre ei. „În România cred că o licenţă sau un master obţinute peste hotare sunt bine văzute de către angajatori”, comentează Ioana. Iar în acelaşi timp este considerată o rampă de lansare în companiile multinaţionale din întreaga lume. În 2006, după ce a terminat masterul la Universitatea de Bourgogne din oraşul Dijon, Denisa Leah (29 de ani) a lucrat un an în Africa de Sud ca responsabil de comunicare al unui institut de cercetare, în 2007 s-a mutat la o firmă de software din Bordeaux, iar un an mai târziu s-a angajat ca specialist de marketing într-un grup francez prezent şi pe piaţa din România.

Este evident că în momentul în care un tânăr ia decizia să studieze în străinătate, pe lângă latura subiectivă de a trăi într-un oraş râvnit ca Parisul şi posibilitatea de a învăţa la Sorbona, ia în calcul şi latura obiectivă, şi anume, care va fi valoarea diplomei obţinute sau ce avantaje competitive va avea în faţa angajatorului. Sunt însă şi dezavantaje. „O limbă diferită de cea în care gândeşti, depărtarea fizică de cei dragi şi sentimentul că eşti singur la capătul lumii”, enumeră toate aceste stări Emilia Drăgoi (22 de ani), aflată în primul an de master în economie la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. Le-a trăit încă de anul trecut pe când se afla în ultimul an de facultate la ASE Bucureşti şi a obţinut o bursă Erasmus în cadrul unei „Des Grandes Écoles” (Şcoli Superioare de Înalte Studii specilizate în domeniul ingineriei, comerţului şi administraţiei publice). Faptul că a mai fost studentă în Franţa i-a permis să obţină anul acesta o bursă socială oferită de statul francez de o mie de euro pe lună (similar cu salariul minim din această ţară). De altfel, odată intrat în sistem apare firească parcurgerea tuturor etapelor în dezvoltarea academică. De regulă, stagiile din timpul facultăţii se prelungesc în masterate, iar apoi în doctorate.

Prin aceste etape a trecut şi Andreea Edu (25 de ani). În ianuarie 2012 se vor împlini trei ani de când a plecat din ţară. A venit în Franţa ca student cu o bursă Erasmus (era studentă pe atunci la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti), iar apoi s-a hotărât să aplice pentru un master profesional în comunicare şi jurnalism. A ajuns în Franţa din întâmplare. „Am văzut un afiş cu burse Erasmus pentru master, mi-am depus candidatura şi am fost chemată la interviu”, îşi aminteşte tânăra care a fost aleasă de Universitatea Bourgogne din Dijon. Să plece din ţară nu a fost deloc o decizie uşoară pentru ea, mai ales că avea deja un job „destul de bun”.

Soarta a făcut ca interviul pentru primul loc de muncă să fie tot în limba franceză.

Timp de şase luni a lucrat ca operator pentru o companie multinaţională cumpărată de francezii de la Société Générale, iar ulterior obţinuse în cadrul aceleiaşi companii un alt post pentru singura agenţie internaţională pentru străini şi expatriaţi. Nu regretă însă nicio secundă decizia luată atunci. Andreea Edu lucrează acum pentru biroul administrativ al Universităţii din Bourgogne şi aşteaptă să-şi susţină lucrarea de dizertaţie. Pentru moment nu s-a decis dacă va continua cu o lucrare de doctorat sau nu. Un lucru ştie sigur. Că îşi doreşte să rămână în Franţa. Şi n-ar fi singura.

Există însă şi reversul. Alina Buteică a dat cu piciorul unei oferte venite de la Nissan Europa în urma unui stagiu de practică la master. „Mă întorsesem deja în România de mai bine de şase luni, mă ataşasem din nou de familie”, îşi explică acum decizia. La fel a procedat şi Ana-Maria Dorobăţ (22 de ani). La 18 ani a avut pe masă 20 de scrisori de admitere de la universităţi din SUA, Marea Britanie, Spania şi Germania. A ales cu sufletul şi a plecat la Paris, unde a trebuit să lucreze încă din prima zi de studenţie pentru a se putea întreţine. Mai întâi ca asistent în cancelaria profesorilor, apoi a fost aleasă director de comunicare în cadrul Guvernului Studenţilor şi a coordonat filiala din Franţa a Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRL).

Absolventă anul acesta a Universităţii Americane din Paris, tânăra a fost admisă la un master la Sorbona şi a primit invitaţia de a urma un stagiu la World Heritage Center al UNESCO. „Suprinzător, pentru unii, am ales să mă întorc în România. Vreau să-mi demonstrez că şi aici se poate”, spune cu tărie Ana-Maria, care împlineşte trei luni de când este consilier la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA). Entuziasmul ei este însă temperat de Dragoş Preda.

În urmă cu trei ani, la fel de frenetic şi încrezător, se întorcea în România pentru a intra în acelaşi sistem de stat. Şi acum este consilier expert în politici de apărare la Ministerul Apărării Naţionale. „We are not for the system”, mărturiseşte tânărul de 29 de ani absolvent al Universităţii din Sorbona. „Mi se pare prea dur în română, din acest motiv o spun în engleză”, completează el. În cei trei ani a lăsat garda jos, s-a conformat şi a început să joace în stilul sistemului. „Asta nu înseamnă ca nu-mi fac treaba sau nu vin cu idei. Dar, dar, dar…”

Sursa: Forbes.ro

Citit 10750 ori
Mai multe din această categorie: O generatie de medici pleaca din Romania! »
Login pentru a posta comentarii
Facebook
Youtube

Urmareste-ne si pe Youtube!

Donatii

Inca de la infiintare, acest proiect a avut un singur scop, sa ajute romanii care vor sa ajunga in Franta sau care sunt deja pe aici, dar ca sa putem ajuta mai depare si sa dezvoltam acest proiect, avem nevoie de fonduri. Daca v-am fost de folos sau daca si dumneavoastra doriti sa ajutati pe cineva, puteti dona orice suma de bani incepand de la 1Euro. Aveti nevoie doar de un Card Bancar si sa apasati pe butonul "Donate", iar de restul se ocupa echipa eFranta. Toate platile sunt securizate. Va multumim de sprijin. 

 

Top