Ne modificǎ Internetul modul de a gîndi?

Ne modificǎ Internetul modul de a gîndi?

Aceastǎ întrebare revine din cînd cînd în centrul unor dezbateri legate de prezentul şi de viitorul Internetului, în contextul în care acest instrument de comunicare şi de circulaţie a informaţiei s-a dezvoltat enorm în ultimii. Ultimul numǎr al revistei franceze "Le Magazine Littéraire" publicǎ un dosar pe aceastǎ temǎ.

Românii au preluat termenii englezi pentru a evoca universul Internetului, dar francezii dispun de un cuvînt cu o anumitǎ rezonanţǎ care mi se pare mai subtil. Pentru a desemna reţeaua mondialǎ de conexiuni pe NET ei spun "La Toile", termen care poate fi tradus prin "plasǎ", şi care poate însemna şi plasǎ de pǎianjen. Titlul dosarului din revista "Le Magazine Littéraire" este deci extrem de inspirat, pentru cǎ el sunǎ cam aşa: "Gîndirea prinsǎ în plasǎ" (La pensée prise dans la Toile). Ceea ce poate însemna cǎ gîndirea este "prinsǎ" de Internet ca într-o plasǎ de pǎianjen.

De fapt, spun specialiştii, asistǎm la a treia mare revoluţie în materie de comunicaţii a umanitǎţi. Prima a fost declanşatǎ de apariţia primului alfabet fonetic complet, în Grecia anticǎ, cam prin anul 750 înaintea erei noastre. A doua revoluţie a avut la origine inventarea imprimeriei, în secolul al XV-lea, în Germania, de cǎtre Gutenberg. Iar a treia revoluţie o trǎim noi astǎzi şi este cea numericǎ. De notat cǎ Internetul şi telefonul mobil au evoluat "mînǎ în mînǎ" ca sǎ spunem aşa, pînǎ la fuziune. In Franţa, în prezent, 88 la sutǎ dintre locuitori au un telefon mobil, faţǎ de numai 4 la sutǎ în 1997. Toate aceste statistici sunt efectiv copleşitoare. 81 la suta dintre francezi au un ordinator la ei acasǎ şi 78 la sutǎ sunt conectaţi la Internet. Pentru amatorii de cifre de acest gen, mai adaug cǎ în 2012 au fost trimise în Franţa în medie 1 500 000 de mesaje electronice pe zi, pentru 62 de milioane de adrese mail.  

Pe plan mondial, 6 miliarde de persoane, deci 75 la sutǎ din populaţia planetei, au acces la un telefon mobil. Paradoxul face cǎ mai puţin oameni au acces la apǎ curentǎ în locuinţe şi la electricitate. Analizînd toate aceste statistici experţii ajung la concluzia cǎ ţǎrile în curs de dezvoltare sunt chiar mai "mobile" decît cele dezvoltate. Cea mai mare creştere a conexiunilor pe Internet este observatǎ în Africa şi în Orientul Mijlociu, iar traficul pe viitorii cinci ani va spori cu sutǎ la sutǎ.

Revoluţia numericǎ a devenit deci universalǎ şi s-a propagat cu o vitezǎ uluitoare. Sǎ revenim acum la întrebarea iniţialǎ: ce influienţǎ are toatǎ aceastǎ tehnologie asupra gîndirii? Primul rǎspuns este cǎ aceastǎ giganticǎ maşinǎ hrǎneşte spiritul critic şi erudiţia, dar poate în acelaşi timp şi sǎ intoxice total spiritele şi chiar sǎ le paralizeze. Realizatorii dosarului publicat de "Le Magazine littéraire" citeazǎ comentariul formulat de un erudit italian, în 1471, la 20 de ani dupǎ  inventarea tiparului. Eruditul şi umanistul nostru, mîndru de epoca sa întrucît cultura se propaga repede prin intermediul cǎrţilor, se plîngea totuşi de faptul cǎ multe dintre cǎrţi nu aveau nici o valoare sau preluau informaţii false pe care le rǎspîndeau apoi în lume.

Epoca noastrǎ suferǎ de exact acelaşi sindrom, al unei abundenţe de informaţii imposibil de controlat, ca sǎ nu mai vorbim de cantitatea de informaţii total inutile care circulǎ pe NET. Mai periculoasǎ este însǎ perspectiva ca umanitatea, lǎsîndu-se aspiratǎ de un anumit caracter ludic al comunicǎrii, sǎ înceapǎ sǎ-şi forjeze un fel de creier colectiv. Nu este comparat uneori computerul cu un creier? De aici pînǎ la a imagina apariţia unei reţele mondiale "inteligente" nu mai este decît un pas. Iar ideea cǎ treptat creierul uman ar deveni parte integrantǎ din acest creier gigantic şi planetar nu ţine doar de ficţiune sau de scenariile ştiinţifico-fantastice, numeroşi sociologi şi filozofi îşi pun aceastǎ problemǎ.

Filozoful Jean-Claude Monod, de exemplu, evocǎ, în revista "Le Magazine Littéraire ", o altǎ tendinţǎ îngrijorǎtoare: consumatorii reţelelor de socializare, cum ar fi Facebook, au o pronunţatǎ tendinţǎ mimeticǎ. Fiecare se pune de fapt în scenǎ, se prezintǎ celorlalţi sub un anumit unghi… De fapt, scrie filozoful francez, fiecare se prezintǎ pe sine ca un produs, de unde sentimentul cǎ omul devine un obiect într-o societate de consum unde nimic nu este interzis iar libertatea nu mai are limite. Puterea NET-ului este deci cu douǎ tǎişuri, iar spectrul unei reificǎri  a omului, a transformǎrii sale din cetǎţean în simplu consumator şi apoi în simplu obiect este realǎ. Sǎ mai adǎugǎm cǎ Internetul a adus cu sine un nou sistem de scriere, de care uneori nu suntem conştienţi. Mesajele pe care le trimitem cuprind acum nu numai cuvinte, ci şi imagini şi sunete. Unii specialişti ai fenomenului spun deci cǎ pentru prima datǎ de la inventarea scrisului, cu cinci mii de ani în urmǎ, umanitatea inventeazǎ acum un nou sistem de scriere. Cu ce consecinţe pentru libertatea noastrǎ individualǎ şi pentru capacitatea noastrǎ de reflecţie, iatǎ un subiect care rǎmîne total deschis.        

 

  

Citeste si alte articole pe:  http://www.rfi.ro/articol/special-paris/ne-modifica-internetul-modul-gindi

Citit 1932 ori

Lasă un comentariu

Facebook
Hoteluri

Căutaţi hoteluri

Data Check-in

calendar

Data Check-out

calendar
Curs Valutar
Bucuresti
Paris
Youtube

Urmareste-ne si pe Youtube!

Donatii

Inca de la infiintare, acest proiect a avut un singur scop, sa ajute romanii care vor sa ajunga in Franta sau care sunt deja pe aici, dar ca sa putem ajuta mai depare si sa dezvoltam acest proiect, avem nevoie de fonduri. Daca v-am fost de folos sau daca si dumneavoastra doriti sa ajutati pe cineva, puteti dona orice suma de bani incepand de la 1Euro. Aveti nevoie doar de un Card Bancar si sa apasati pe butonul "Donate", iar de restul se ocupa echipa eFranta. Toate platile sunt securizate. Va multumim de sprijin. 

 

Top