Şefii de stat francezi şi literatura

Şefii de stat francezi şi literatura

La Salonul de carte de la Paris care se deschide în mod oficial pe 21 martie şi-a anunţat prezenţa şeful statului francez, François Hollande. Iar marţi 19 martie Palatul Elysée a oferit o recepţie la care au fost invitaţi numeroşi scriitori, directori de edituri, directori de librării, critici precum şi alţi profesionişti din...

din domeniul editorial şi al difuzării cărţii. Şeful statului francez a promis cu această ocazie că guvernul va sprijini creaţia literară şi domeniul editorial.

Franţa a ştiut de fapt întotdeauna să creeze condiţii pentru stimularea energiilor creative precum şi să-i primească pe artiştii străini pe teritoriul ei, şi nu degeaba Parisul rămîne una din capitalele culturale ale lumii. Iar mulţi preşedinţi ai Franţei au fost efectiv mari amatori de literatură sau au ştiut să se înconjoare de artişti şi de oameni de cultură.

La ora la care era candidat la alegerile prezidenţiale, François Hollande a fost sprijinit masiv de scriitori, artişti şi de lumea culturală în general. La un moment dat 360 de astfel de nume celebre în Franţa s-au regăsit pe o scrisoare deschisă cerînd alegătorilor francezi să voteze pentru François Hollande. Nu de puţine ori în cursul carierei sale François Hollande a fost văzut în compania oamenilor de cultură sau la Festivalul de la Avignon. "Cultura face parte din identitatea noastră şi ţine de proiectul nostru în vederea reconcilierii francezilor", a declarat în mai multe rînduri actualul preşedinte al Franţei. Unele guri rele spun însă că gusturile sale literare şi culturale sunt restrînse, şi că ar ţine mai mult de sfera militantă. In cadrul unui interviu acordat, tot aşa, la ora la care era candidat la prezidenţiale, François Hollande şi-a afişat cîteva preferinţe: romanul preferat – “Germinal” de Emil Zola. Filmul preferat – “Spartacus” de Stanley Kubrick. Cîntăreţul preferat – Léo Ferré, militant comunist. François Hollande a mai recunoscut că în materie de lecturi se lasă ghidat de partenera sa de viaţă, Valérie Trierweiler, fost cronicar literar la revista Paris-Match.  

Dintre toate ţările din lume, Franţa pare să fi dat cel mai mare număr de preşedinţi şi prim miniştri care au cochetat cu literatura şi cu memorialistica. Dintre cei recenţi, unul este membru al Academiei Franceze, Valéry Giscard d'Estaing, deşi gurile rele spun că romanele sale edulcorate n-au nici o valoare. Unul dintre ele, în care imaginează o poveste de dragoste între un preşedinte francez şi o prinţesă britanică (aluzie la Diana), este chiar considerat de critică drept total ridicol.   Mult mai interesante sunt scrierile generalului De Gaulle, publicate în prestigioasa colecţie La Pléiade a Editurii Gallimard. Deşi, şi în cazul său, unii îl critică pentru stilul său plin de emfază, iar gurile rele spun că De Gaulle ar trebuie scos acum din "La Pléiade".

Şi François Mitterrand, preşedinte socialist al Franţei între 1981 şi 1995, a lăsat în urma sa în jur de 20 de titluri, mai ales eseuri şi corespondenţă, el fiind însă mai ales un mare prieten al scriitorilor. Unii dintre ei, precum scriitoarea Françoise Sagan, s-a aflat chiar în anturajul său intim. El l-a admirat mult, printre alţii, şi pe Emil Cioran, pe care s-ar părea că l-a şi invitat de două ori să ia masa la Palatul Elysée, dar filozoful nostru cinic a refuzat invitaţia cu înţelepciune (în viziunea sa un filozof nu avea nici un motiv să se aşeze la masă cu puterea). Un veritabil scriitor este şi Dominique de Villepin, fost prim ministru pe vremea preşedintelui Chirac. El este autorul unor cărţi despre Napoleon, al unor eseuri despre lumea contemporană dar şi al unui roman, apărut în 2011, şi intitulat "Ultimul martor" (titlu premonitoriu pentru că Villepin se afla implicat într-un complicat proces de manipulare politică). Dominique de Villepin i-a surprins însă pe contemporanii săi în 2007 şi cu un eseu de 800 de pagini despre… puterea poeziei. De altfel el însuşi scrie poezie… Şi pentru că vorbim de poezie, merită să amintim că Georges Pompidou, iniţial prim ministru şi apoi, între 1969 şi 1974, preşedinte al Franţei, a lăsat în urma sa o… antologie de poezie franceză realizată de el însuşi în 1961. S-ar părea că dintre toţi cei care s-au perindat în ultimii 60 de ani la cîrma Franţei relaţiile cele mai proaste cu literatura a avut-o Nicolas Sarkozy. El a avut proasta inspiraţie de a spune că în adolescenţă era torturat cînd trebuia să citească la şcoală un autor clasic, mai precis un roman din secolul al XVII-lea intitulat “Prinţesa de Clèves”. Ei bine, de atunci romanul care era de fapt dat uitării a revenit în topul vînzărilor, editurile l-au reeditat şi lumea a început din nou să citească paginile galante scrise de Madame de La Fayette. Dovadă că un şef de stat care nu iubeşte literatura poate totuşi aduce servicii imense literaturii. 

In topul celor mai citite eseuri figurau, pînă nu demult, şi memoriile altui fost preşedinte, Jacques Chirac. In topul celor mai citite memorii în lume  figurează însă un alt nume de fost înalt demnitar: el nu este francez ci britanic, şi se numeşte Winston Churchill, fost prim ministru în anii celui de-al doilea război mondial. De notat că Winston Churchill rămîne singurul înalt demnitar care a obţinut… premiul Nobel pentru literatură, mai precis în 1953, pentru memoriile, eseurile şi discursurile sale încărcate de fibră umanistă şi fineţe analitică.

Mîine 21 martie va fi deschiderea oficială a Salonului Cărţii de la Paris, unde România şi oraşul Barcelona sunt invitaţi de onoare. Intre 22 şi 25 martie la Salon vor fi prezenţi în jur de 2 000 de scriitori precum şi 1 200 de editori veniţi din 45 de ţări. Salonul va fi inaugurat de preşedinte François Hollande, care promite o politică de sprijinire a sectorului editorial şi a cărţii.

Marţi 19 martie, François Hollande a oferit o recepţie la Palatul Elysée unde au fost invitaţi numeroşi scriitori şi profesionişti din domeniul editorial. Printre invitaţi s-a aflat şi Matei Vişniec, cel care ne împărtăşeşte acum impresiile sale.

"In primul rînd aş vrea spun că rareori am auzit un discurs mai frumos pronunţat de un preşedinte în favoarea sectorului editorial şi a cărţii în general. Citez din ce a spus preşedintele francez: „Cărţile fac parte din istoria noastră, din identitatea noastră şi este de datoria noastră să le facem accesibile tuturor. Cartea înseamnă deasemenea un sector economic, cu o cifră de 4 miliarde de euro şi cu 10 000 de locuri de muncă directe.”

Dincolo de acest aspect, François Hollande a pledat pentru o politică în favoarea reţelelor de librării şi mai ales a micilor librari care sunt confruntaţi cu numeroase dificultăţi, printre care chiriile mari cînd libăriile sunt situate în centrul oraşelor. El a mai justificat legea franceză legată de preţul unic pentru carte, ceea ce tocmai că a salvat sectorul difuzării şi reţeaua de librării. Iar acum şeful statului francez doreşte un preţ unic şi pentru cartea numerică. François Hollande s-a declarat deasemenea în total dezacord cu politica Bruxelles-ului care vrea să introducă libera concurenţă într-un domeniul, cel editorial, care are nevoie tocmai de protecţie. Pentru că, a spus François Hollande, cartea nu este o marfă ca toate celelalte, cărţile ne învaţă cum să trăim, ne structurează personalitatea. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca să le redăm copiilor gustul pentru lectură, a mai subliniat François Hollande şi l-a citat pe scriitorul Michel Tournier cu următoarea frază: „Citiţi, citiţi, cititul vă face fericiţi şi inteligenţi”.

In mod simbolic, preşdintele Franţei i-a convocat la această recepţie pe doi miniştri: cel al culturii şi cel al economiei, respectiv pe doamna Aurélie Filippetti şi pe Pierre Moscovici. Un mod de a spune că fără menţinerea unui buget important la cultură nu se pot obţine rezultate importante în acest domeniu şi că statul are datoria de a sprijini cultura.

La recepţie au participat numeroase personalităţi din sfera editorială, critici literari, directori de edituri (mai mari sau mai mici), directori de librării, cîţiva directori de teatru care sunt şi dramaturgi, responsabili cu politica culturală.

La această recepţie România a fost reprezentată practic de mine şi de scriitoarea Gabriela Adameşteanu, dar şi de traducătoarea Laure Hinckel care a făcut selecţia celor 27 de autori români invitaţi în mod oficial la Salonul cărţii de la Paris de Centrul Naţional al Cărţii din Franţa. Din discuţiile pe care le-am avut cu alţi invitaţi la recepţie am înţeles că de foarte puţine ori în istoria recentă a Franţei au avut loc astfel de iniţiative, şi anume să fie invitaţi la Elysée oameni implicaţi în organizarea şi în acţiunile Salonului Internaţional al Cărţii. Trebuie văzut aici un semnal puternic al Franţei în favoarea unei politici culturale ambiţioase. Preşedintele François Hollande a pronunţat şi numele României, ca invitată de onoare la Salon anul acesta. Mai rămîne ca România să-şi asume importanţa acestui moment pentru imaginea ei şi pentru dorinţa ei de a-şi face recunoscute valorile."

 

Fotografii realizate de Matei Vişniec.

Citeste si alte articole pe:  http://www.rfi.ro/articol/special-paris/sefii-stat-francezi-literatura

Citit 2149 ori

Lasă un comentariu

Facebook
Hoteluri

Căutaţi hoteluri

Data Check-in

calendar

Data Check-out

calendar
Curs Valutar
Bucuresti
Paris
Youtube

Urmareste-ne si pe Youtube!

Donatii

Inca de la infiintare, acest proiect a avut un singur scop, sa ajute romanii care vor sa ajunga in Franta sau care sunt deja pe aici, dar ca sa putem ajuta mai depare si sa dezvoltam acest proiect, avem nevoie de fonduri. Daca v-am fost de folos sau daca si dumneavoastra doriti sa ajutati pe cineva, puteti dona orice suma de bani incepand de la 1Euro. Aveti nevoie doar de un Card Bancar si sa apasati pe butonul "Donate", iar de restul se ocupa echipa eFranta. Toate platile sunt securizate. Va multumim de sprijin. 

 

Top