“De mult timp literatura română nu a fost atât de bine reprezentată la Paris”

“De mult timp literatura română nu a fost atât de bine reprezentată la Paris”

Preşedintele Centre National du Livre, Jean-François Colosimo, crede că Salonul de Carte a fost un succes pentru România și că va crea o reacție în lanț pentru cartea românească, așa cum s-a întâmplat și pentru filmul românesc după Festivalul de la Cannes. Preşedintele Centre National du Livre a stat de vorbă cu Luca Niculescu.

Domnule Colosimo, puteţi face deja un bilanţ a ceea ce a însemnat prezenţa României la Salonul de Carte de la Paris?

Trebuie să ne amintim că la originea acestei întâlniri sau convergenţe şi mai intense dintre România şi Franţa s-a aflat faptul că m-am întâlnit acum un an şi jumătate, la Bucureşti, cu Horia Roman Patapievici. Ne-am înţeles imediat şi am dezvoltat o prietenie. El a fost cel care a remarcat că lucrurile nu erau unde ar fi putut să fie, că mai puteau fi făcute evenimente împreună, aşa cum a fost de atâtea ori cazul între România şi Franţa. Totul, pentru a ilustra o anumită concepţie despre Europa, a culturii. Am fost cuprinşi de entuziasm după această discuţie şi am dezvoltat această idee, a prezenţei româneşti la Salon.
Ce s-a întâmplat apoi? Acest festival nu e decât o parte a unui dispozitiv mult mai complex, menit să sporească, din punct de vedere al cărţii, schimburile între Bucureşti şi Paris. Cu alte cuvinte, să îmbogăţim contactele dintre autorii noştri, editurile noastre, traducătorii ori între librăriile dintre cele două ţări, toate profesiile ce ţin de carte. Să procedăm în aşa fel încât să avem tot mai multe cărţi traduse, şi de o parte, şi de cealaltă şi prin urmare o cunoaştere mai amplă din partea cititorilor. De asemenea, să facem în aşa fel încât să dezvoltăm şi alte aspecte, de pildă să apărăm împreună o anumită concepţie asupra ştiinţelor umaniste şi sociale ori asupra filosofiei.
 

Nu doar un salon, ci un concept


Deci în fapt vreţi să dezvoltaţi un întreg concept în jurul acestui eveniment…

Literele româneşti la Paris, la Salonul de Carte, reprezintă un eveniment, iar acest eveniment cristalizează ambiţiile. Evenimentul în sine e o reuşită: de mult timp literatura română nu a fost atât de bine reprezentată la Paris, atât  de global. Evident că relaţiile dintre cele două state sunt foarte vechi şi că România a dat Franţei câţiva dintre scriitorii săi, chiar pe unii dintre cei mai celebri: Ionescu, Cioran, Eliade. Iar ce se întâmplă astăzi e că noua literatură română au putut să-şi arate dinamismul, creativitatea, spiritualitatea şi diversitatea la Paris. Şi cu această ocazie ne-am reamintit că România este o mare naţiune din punct de vedere literar.

Au fost multe alte dezbateri cu scriitori români. Sincer, vă aşteptaţi să vină aşa de multă lume?

Ne aşteptam să vină lume pentru că vin întotdeauna mulţi oameni la Salonul de Carte. De asemenea, era previzibil, pentru că a existat un mare efort, multe traduceri în aşa fel încât oamenii să aibă multe noutăţi. Au fost aproximativ 30 de cărţi care au fost publicate în aceste ultime luni. Exista aşadar acest aspect al actualităţii literaturii române. Iar Institutul Cultural Român a participat şi el la acest efort, pentru a-i face cunoscuţi pe noii scriitori. Deci a existat această actualitate şi diversitate, care s-a întâmplat arareori. Chiar şi pe Norman Manea îl vedem prea rar la Paris ca să îl putem întâlni. Toate acestea au creat aşadar un adevărat eveniment şi e evident că a fost un succes imens care ne demonstrează că ne aflăm pe drumul cel bun în această relaţie, că putem merge mai departe, pentru a înmulţi schimburile culturale. E valabil pentru Norman Manea, dar a fost valabil şi pentru alţii. Din două în două ore, 360 de oameni se strângeau să asculte dezbaterile. Sunt aşadar oameni avizi să se întâlnească cu cultura română. Zece asemenea sesiuni zilnic.
 

“Horia Patapievici a dat dovadă de o inspirație formidabilă “

Faptul că Horia Patapievici nu mai este directorul ICR a afectat cu ceva ceea ce s-a întâmplat la Salonul de Carte?

Am apreciat că autorităţile române şi-au respectat angajamentele. Totul s-a făcut într-o logică a cooperării culturale. Nu mă voi pronunţa în privinţa afacerile interne ale României. Dar voi spune că Horia a dat dovadă de o inspiraţie formidabilă, de geniu, de talent pentru că s-a angajat la această idee. În rest, lista de autori era bună. Câţiva autori nu au venit, ne pare rău că Mircea Cărtărescu de pildă, Liiceanu ori Pleşu nu sunt aici. De altfel, îl cunosc bine şi pe Andrei Pleşu şi am multă amiciţie pentru el. Nu vom comenta aceste probleme. Doar putem spune că ne pare rău că nu au fost aici şi că, deşi sunt reprezentanţi ai diversităţii culturale române, francezii nu au avut ocazia să îi întâlnească la Paris. Dar o vom face până la urmă, în alt fel, altundeva. Îi aşteptăm.
 

Jean-François Colosimo, sunteţi filosof, teolog și… creştin-ortodox. Este acesta un alt motiv pentru care vă simţiţi apropiat de România?

Asta e foarte personal şi nu ar mai fi preşedintele Salonului de Carte, ca instituţie, care v-ar vorbi. Ar fi ceva foarte personal. Dar da, sunt un francez ortodox şi în această calitate sunt pasionat de exemplul românesc, acest amestec de Orient şi Occident, această mare câmpie a Dunării unde au venit să moară toate visele de imperiu ale Europei, dar unde s-au metamorfozat şi toate visele spirituale ale Europei. Este simbioza dintre caracterul latin şi cel slav, ortodoxie și latinitate şi toate astea explică de ce îmi place atât de mult România. Am avut de multe ori ocazia să schimb opinii cu patriarhul Daniel, chiar înainte de a deveni patriarh.
De asemenea, faptul că în România există aşa de mulţi francofoni şi francofili înseamnă că ortodoxia română are şi un rol profetic, de deschidere. Ortodoxia din lume trebuie să poată conta pe ortodoxia din România pentru a avansa în dialogul indispensabil pentru modernizare.
Românii sunt aşadar în avanpost. România este ortodoxia căreia nu îi e frică de cultură, de inteligenţă, credinţa căreia nu îi e teamă de raţiune. Este ortodoxia vie care se împleteşte cu poporul şi istoria, dar fără resentimente, cum s-a întâmplat în cazul altor popoare ortodoxe. Şi asta în ciuda faptului că România a avut şi ea parte de nenorocirile prin care au trecut celelalte popoare ortodoxe, inclusiv comunismul.
 

Seminar pentru formarea de traducători


Aţi vorbit de Salonul de Carte, dar spuneţi că vor avea loc şi alte asemenea evenimente…

Ştiţi, Centre National du Livre organizează, împreună cu ICR-ul de la Bucureşti, un seminar pentru formarea de traducători în ştiinţe umaniste şi sociale. E o miză importantă, pentru că împărtăşim o gândire continentală, europeană, avem aceeaşi viziune asupra politicii şi pentru că nu trebuie să ne abandonăm cu toţii modelului dominant anglo-saxon şi american. Există modalităţi diferite de gândire, pe Vechiul şi Noul Continent. Iar Vechiul Continent are de propus o experienţă importantă în materie de gândire. Deci România şi Franţa au mult de făcut în acest domeniu. Mai ales că România e o ţară de gânditori, de oameni contemplativi, teoreticieni, de intelectuali. Ştiţi, nu toate ţările au o clasă de intelectuali. Revenind la acest seminar pentru traducători, îl vom primi şi la Paris. Apoi, vom strânge legăturile, în aşa fel încât editurile să se cunoască şi să facă schimb de autori. În acest fel, aceiaşi scriitori vor putea fi citiţi la Bucureşti şi la Paris pentru a construi o conştiinţă comună.

Credeţi că ar putea exista “o reacţie în lanţ” pentru cartea românească după acest Salon de Carte, aşa cum a fost pentru filmul românesc după Festivalul de la Cannes?

Nu numai că sperăm asta, chiar acesta e scopul. Ideea este ca şi după Salonul de Carte să traducem mai des scriitori români în Franţa, să descoperim cât mai mulţi dintre ei şi să vedem nu doar caracterul lor românesc, ci şi ce aduc ei la patrimoniul universal. Trebuie să îi putem citi în franceză, chiar dacă nu avem acces la originalul în română.

Există traducători foarte buni în România…

Există mulţi traducători buni şi aş vrea să subliniez rolul extraordinar al Laurei Hinckel, consiliera noastră, fără ea nu am fi putut face tot ce am făcut.

Dintre scriitori români contemporani, cei de după 89,  care este preferatul dvs?

De pildă Cărtărescu, e universal, merită premiul Nobel. Îmi place şi Sevatie Baştovoi, un român din Republica Moldova, pentru că exprimă tot ce am spus. E şi ieromonah, sper că va mai scrie. E un poet năpăstuit în tinereţe. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX-lea era Dostoievski. Deci, de ce nu călugăr venit din România pentru acest secol? Va face cinste spiritului român. Va face legătura dintre verticalitate şi orizontalitate, între transcendenţă şi imanenţă. România e o ţară mistică şi trebuie să rămână aşa, pentru binele Europei.

Preşedintele Centre National du Livre, Jean-François Colosimo,

Ascultă Download

Citeste si alte articole pe:  http://www.rfi.ro/articol/stiri/cultura/mult-timp-literatura-romana-nu-fost-atat-bine-reprezentata-paris

Citit 1126 ori

Lasă un comentariu

Facebook
Hoteluri

Căutaţi hoteluri

Data Check-in

calendar

Data Check-out

calendar
Login


Login cu Facebook
Curs Valutar
Bucuresti
Paris
Youtube

Urmareste-ne si pe Youtube!

Donatii

Inca de la infiintare, acest proiect a avut un singur scop, sa ajute romanii care vor sa ajunga in Franta sau care sunt deja pe aici, dar ca sa putem ajuta mai depare si sa dezvoltam acest proiect, avem nevoie de fonduri. Daca v-am fost de folos sau daca si dumneavoastra doriti sa ajutati pe cineva, puteti dona orice suma de bani incepand de la 1Euro. Aveti nevoie doar de un Card Bancar si sa apasati pe butonul "Donate", iar de restul se ocupa echipa eFranta. Toate platile sunt securizate. Va multumim de sprijin. 

 

Top