România, Dracula şi vampirii

credit foto: ergor.org

Revistele franceze, Lire şi Le Magazine Littéraire propun luna aceasta, pe lîngă dosare legate de literatura română, şi altele, mult mai consistente, despre... Dracula şi despre vampiri. Putem spune că prezenţa literaturii române ca invitat de onoare la Salonul de Carte de la Paris le-a inspirat acestor publicaţii revizitarea miturilor şi fantasmelor legate de vampiri, dar şi evocarea figurii lui Vlad Tepeş.

Francezii au o vorbă “les clichées ont la peau dure”. In traducere "mot à mot" – clişeele au pielea dură, ceea ce înseamnă de fapt că un clişeu, odată pus în circulaţie, nu poate fi risipit cu una cu două. In Occident, numele Dracula este legat iremediabil de Transilvania şi de România. Iar cele două reviste, Lire şi Le Magazine Littéraire, oricît ar fi de serioase, nu şi-au permis să rateze această ocazie, de a reîncălzi frisonul mitului vampiric, dacă tot este România invitata de oanoare a Salonului.

Rămîne chiar simptomatic faptul că ambele reviste procedează la fel: anunţă pe copertă în primul rînd dosarele legate de vampiri, şi doar în al doilea rînd cele legate de literatura română. Trăim într-o logică a spectacolului continuu şi a unor imperative economice legate de cultivarea senzaţionalului. Incerc să mă pun în pielea celor doi directori ai celor două publicaţii. Ce şi-au spus ei de fapt? "In nici un caz un dosar despre literatura română nu este de natură să ne impulsioneze vînzările; vampirismul însă este un subiect care atrage publicul; aşadar vom pune în faţă dosarele cu Dracula şi vampirii, şi vom vinde împreună cu ele şi subiectele legate de scriitorii români". Nu vreau să fiu răutăcios sau ironic. Aceasta este însă legea marketingului cultural. Literatura română nu fascinează în Occident la fel precum cea anglo-saxonă, latino-amricană sau japoneză. Dracula şi vampirii rămîn însă subiecte eterne. Si trebuie să recunosc că ambele reviste se ocupă cu inteligenţă şi subtilitate de acest univers.

Le Magazine Littéraire propune 41 de pagini despre metamorfoza vampirului, personaj nemuritor, urmărit din antichitatea romană, mai precis de la Ovidiu, pînă la scriitorii din zilele noastre, precum Fred Vargas. Semnalez în această revistă un excelent articol semnat de istoricul Matei Cazacu despre Vlad Tepes, şi mai ales despre cum a ajuns domnitorul Tării Româneşti să-l inspire pe scriitorul Bram Stoker, cel care l-a creat cu adevărat în 1897 pe Dracula. Iniţial scriitorul irlandez îşi intitulase romanul "Contele Wampyr". Intîlnirea sa cu un orientalist maghiar şi lectura unei cărţi scrisă de un diplomat englez care servise la Bucureşti şi la Istanbul i-au deschis însă alte orizonturi. Figura lui Vlad Tepeş şi legendele legate de vampiri circulînd în Balcani şi în Transilvania l-au făcut să-şi schimbe planurile. Aşa a apărut Dracula ca personaj, pentru a deveni un mit planetar.

Un alt istoric, Claude Locouteux, evocă într-un articol primele mărturii legate efectiv de fenomene ciudate, misterioase, pe care le-am putea numi vampirice. Faptele s-au produs în 1725 într-un sat din Bosnia, Kisilova. După moartea unui anume Peter Pogojovic, alte nouă persoane, atît tineri cît şi oameni mai în vîrstă, au murit în următoarele 8 zile. Si toate aceste persoane, înainte de a muri, au povestit acelaşi lucru, şi anume că respectivul Peter Pojogovici le-a fi vizitat în timpul nopţii şi le-ar fi  muşcat de grumaz. Poate că aceste poveşti nu s-ar fi răspîndit în toată Europa dacă autorităţile austriece, cărora nimeni nu le putea nega rigoarea şi spiritul de disciplină, n-ar fi procedat la nişte anchete sistematice în acest sens. In 1732 funţionarii Imperiului relatau cu lux de amănunte evenimente similate petrecute într-un sat sîrb, Medvegia. Legendele sunt contagioase, scrie istoricul francez. Supertiţiile populare, şi mai ales cele din Balcani, amplificate de rapoartele austriecilor, au provocat un frison care n-a încetat să alimenteze imaginaţia scriitorilor, a artiştilor şi ulterior a cineaştilor.

“Vampirii contra-atacă”, aşa se intitulează dosarul publicat de revista Lire pe tema respectivă, iar redacţia îşi motivează în felul acesta opţiunea: “Sărbătorită la Salonul Cărţii, între 22 şi 25 martie, România a dat naştere unor mari scriitori. Inainte de a-i prezenta, de la cei mai prestigioşi, astăzi dispăruţi, pînă la autorii contemporani pe care publicul îi va întîlni la Paris, şi pentru că în ochii publicului România rămîne asociată cu mitul vampirului, Lire a decis să-i pună în lumină originea, metamorfozele, puterea de seducţie şi diversitatea.”

Că vrem, că nu vrem, vampirii sunt un produs ficţional “made in Romania”, şi nu este exclus ca o parte a publicului francez să vrea să-i regăsească pe aceşti vampiri şi în paginile scriitorilor români prezenţi la Salon. Personal consider că acestor cititori ar trebui să le fie propuse, pe post de romane despre vampiri, cele care vorbesc despre perioada comunismului şi a ceauşismului.

Citeste si alte articole pe:  http://www.rfi.ro/articol/special-paris/romania-dracula-vampirii

Citit 5275 ori

Lasă un comentariu

Facebook
Hoteluri

Căutaţi hoteluri

Data Check-in

calendar

Data Check-out

calendar
Curs Valutar
Bucuresti
Paris
Youtube

Urmareste-ne si pe Youtube!

Donatii

Inca de la infiintare, acest proiect a avut un singur scop, sa ajute romanii care vor sa ajunga in Franta sau care sunt deja pe aici, dar ca sa putem ajuta mai depare si sa dezvoltam acest proiect, avem nevoie de fonduri. Daca v-am fost de folos sau daca si dumneavoastra doriti sa ajutati pe cineva, puteti dona orice suma de bani incepand de la 1Euro. Aveti nevoie doar de un Card Bancar si sa apasati pe butonul "Donate", iar de restul se ocupa echipa eFranta. Toate platile sunt securizate. Va multumim de sprijin. 

 

Top