Cancelarul german, Angela Merkel, si presedintele francez, Francois Hollande, au viziuni contrastante in privinta redresarii economice, dupa incheierea crizei datoriilor.

"O diferenta de opinii a aparut intre statele membre care vor sa infiinteze un mecanism de solidaritate pentru tarile afectate de socurile externe sau de evenimentele negative interne si cele care sunt in favoarea unor solutii pe plan national", a declarat, vineri dimineata, premierul Luxembourgului, Jean-Claude Juncker, citat de Bloomberg. "Incet, ne apropiem de o idee comuna, dar detaliile sunt greu de stabilit", a adaugat Juncker, dupa prima sesiune a celui de-al 22-lea summit de cand a inceput criza din Grecia.

Progresul facut in stabilizarea Greciei si calmarea pietei obligatiunilor a dat sperante ca Europa a trecut peste blocajul din procesul de luare a deciziilor, dupa doua nopti de intalniri la nivel inalt. Ministrii de Finante din zona euro au reusit sa se inteleaga asupra unui sistem de supraveghere bancara, prin care Banca Centrala Europeana va deveni institutia de monitorizare a bancilor din zona euro pana in martie 2014.

De asemenea, s-a cazut de acord asupra acordarii unei transe de 49,1 miliarde de euro pentru Grecia.

Astfel, liderii europeni sunt, in prezent, liberi sa se concentreze asupra transformarii zonei euro intr-o uniune economica autentica, in urmatorii 5 - 10 ani, pe modelul sistemelor federale din SUA si Elvetia.

Avand in vedere ca, anul viitor, vor fi alegeri in Germania, principala forta economica din uniune si, prin urmare, si principalul factor de decizie, nu vrea sa existe costuri aditionale pentru contribuabili. De altfel, dupa o jumatate de an de negocieri, balanta s-a inclinat in favoarea politicii germane, din planul de redresare fiind scoase orice referiri la emiterea de eurobonduri comune.

De partea cealalta, se afla Francois Hollande, care a castigat alegerile din mai pe baza unei platforme anti-austeritate. Presedintele francez a incercat sa obtina sprijinul Spaniei si Italiei in vederea diminuarii dominantei germane, declarand, in acelasi timp, ca venirea sa la putere in Frata a fost "unul din elementele care au permis sa se ajunga la un rezultat" in privinta crizei.

In timpul Consiliului European de iarna se va discuta si despre dorinta germanilor de a se obtine promisiuni pentru reforme economice, printre care si reforma sistemelor de pensii si a pietei muncii. Francezii, pe de alta parte, vor ca aceste promisiuni sa fie insotita si de sprijin financiar imediat din partea UE, nu doar promisiunea unor subventii la o data ulterioara.

Aliatii Germaniei, cum ar fi Mark Rutte, premierul olandez, este de parere cu economii neperformante trebuie sa aplice reforme suplimentare.

Conflictul dintre cele doua viziuni va continua pe parcursul anului 2013, pe masura ce vor fi stabilite detaliile privind uniunea bancara si sistemul de finantare pentru statele cu probleme.

Nu in ultimul rand, viitorul Greciei in zona euro este nesigur, dupa 17 trimestre consecutive de recesiune si o rata a somajului de 25,4 la suta.