Bucurie mare nu numai în America, după aterizarea cu succes a lui Curiosity. În cazul în care robotul pe şase roţi descoperă marţieni, acest lucru se va datora şi francezilor din Toulouse. La bordul lui Curiosity se află şi două instrumente de fabricaţie franceză, de unde şi bucuria lui Pierre Bousquet, cercetători la CNES: ”La nivel mondial e un proiect care a mobilizat între două şi trei mii de persoane. În zilele şi săptămânile ce vin se va scrie debutul aventurii ştiinţifice. Vom descoperi poate lucruri care ne vor schimba înţelegerea faţă de planeta roşie şi de ce nu, punctul de vedere despre viaţă în sistemul nostru solar. Curiosity va putea merge în locuri precise, de interes ştiinţific major”, spune Pierre Bousquet, şeful serviciului planetologie al Centrului Naţional de Studii Spaţiale din Toulouse.

Primul element francez la bordul lui Curiosity este un laborator de analize chimice, care va permite stabilirea cu exactitate a naturii eşantioanelor culese de pe solul marţian. Tot francezii au pus la punct şi o supercameră chimică, botezată ChemCam şi dotată cu un spectometru laser, ce are un rol strategic. Instrumentul va putea analiza plasma produsă de o rază laser pe o ţintă desemnată dinainte. Această rază de laser emisă timp de cinci nanosecunde o pe o suprafaţă de 200 de microni va încălzi piatra marţiană la circa 6 mii de grade Celsius. Plasma astfel produsă va fi analizată instantaneu de un spectrometru, care ne va da apoi compoziţia respectivei pietre. Dacă aceasta conţine de exemplu molecule de carbon, oxigen sau hidrogen, informaţia va fi esenţială pentru cei care caută posibile urme de viaţă pe Marte.

Rămâne de văzut dacă după acest zbor reuşit şi instrumentele de la bordul lui Curiosity au suportat bine călătoria prin spaţiu şi mai sunt operaţionale. Trebuie ştiut că numai la ”aterizare”, capsula care adăpostea robotul a suportat o frânare uriaşă în atmosfera planetei Marte, presiunea putând eventual deteriora anumite părţi din instrumente. Teoretic, aparatele au fost concepute ca să reziste la temperaturi extreme, la şocuri şi vibraţiii precum cele care se produc la decolarea unei rachete. De când a decolat însă Curiosity de pe Pământ spre Marte, pe 26 noiembrie 2011, echipele franceze de cercetători nu au putut verifica decât parţial buna funcţionare a aparatelor de la bordul vehicului spaţial. Până acum, au avut loc 41 de tentative de a merge pe Marte, doar 14 s-au încheiat cu succes.