•  Ti-am pregatit o rubrica noua, plina de informatii utile. Fii la curent cu tot ce se intampla in Franta. Stiri din ziare traduse in limba Romana.

  • Viziteaza Franta alaturi de noi! - Vom incerca sa iti grupam informatiile despre obiectivele turistice de pe tot teritoriul intr-un singur loc.

  • Incercam sa iti prezentam cele mai utile legaturi cu Franta, rapid, intr-un singur loc.

  •  

  •  

  •  

Adopţiile: comparaţie între România şi Franţa

Adopţiile: comparaţie între România şi Franţa

Georgeta Mitrea, psiholog, e stabilită în Franţa de mai bine de 13 ani, unde a s-a specializat în domeniul adopţiilor. Georgeta Mitrea lucrează de altfel de opt ani în acest domeniu pe care l-a aprofundat într-o lucrare de doctorat.

Specialista  a răspuns mai multor întrebări puse de colegul nostru Matei Vişniec, prima dintre ele referitoare la modul în care
s-a dezvoltat domeniul adopţiilor în Franţa.

Rep: Ca psiholog,  v-ati specializat in domeniul adoptiei, în care lucraţi  de 8 ani, pe care l-aţi aprofundat printr-o teza de doctorat. Ce reţineţi ca dominante din modul cum s-a dezvoltat acest domeniu in Franta ?  

G.M.: Am fost surprinsă să constat că in general, intreaga practica institutionala, medicala, si de actiune sociala, este impregnata de psihanaliza, ceea ce pentru acei dintre noi care ne ocupam de chestiunea filiatiei, a parentalitatii, este un mare avantaj, caci lectura psihanalitica ne este indispensabila. In fond, ce este adoptia din punct de vedere psihanalitic? Trilogia lui Sofocle, care il are ca erou pe Oedip, copil abandonat si apoi adoptat, este o metafora exprimand tendinta fiecaruia din noi de a dedubla imagourile parentale, de a oscila din punct de vedere imaginar intre un cuplu de parinti buni si unul de parinti rai.
 
Rep: Ne puteţi da un exemplu sau doua de influenta concreta a psihanalizei asupra acestei practicii?
 
GM:  Inca din  etapa de evaluare a candidatilor la adoptie, se lucreaza cu notiunea de “apres-coup”, în traducere, “efect retroactiv”, noţiune centrală în psihanaliza. Ea tine cont de caracteristica fiintei umane de a acorda trecutului ei o semnificatie legata mai degraba de  trairea prezenta decat cu intamplarile din trecut.

Exemplul tipic in adoptie ar fi  criza de adolescenta a copilului adoptat  Adesea ea este turbulenta, chiar daca copilul nu a avut un trecut prea dur inainte de abandon si chiar daca s-a integrat foarte bine in noua filiatie.  Adesea el le spune parintilor : "Orice ati spune, voi nu sunteti adevaratii mei  parinti”.

Adolescentul retraieste abandonul ca autodevalorizare : a fost abandonat de primii parinti pentru ca era rau, urat, indezirabil etc. si face tot ce poate pentru afi dezagreabil, agresiv cu parintii adoptivi, vrand practic sa provoace un nou abandon. Un alt exemplu : copilul adoptabil din punct de vedere juridic este pregatit timp de cateva luni de catre un psiholog pentru ca institutia sa aiba siguranta ca  este adoptabil sin din punct de vedere psihic. Adica, prin intalniri regulate cu el, psihologul  isi da seama daca copilul este capabil sa tranfere asupra lui imaginile parentale interioare ; daca va fi capabil, o va putea face si cu viitorii parinti,
ceea ce inseamna ca are dorinta de a avea noi parinti, ca a facut, cum se spune, doliul primillor parinti pe care i-a avut. Am spus deci “sa transfere”.

Transferul este instrumentul de lucru al psihanalistului. Preluat in acest context extrapsihanalitic, el are un sens oarecum schimbat, dar este un exemplu de fertilizare de catre psihanaliza a practicii psihologice institutionale.
 
Rep: Intelegem din spusele dvs ca Franta este privilegiata datorita acestei referinte psihanalitice a domeniului practicii sociale, umaniste. Ne-ati putea spune ce referinte are practica adoptiei in Romania ?

 
GM:  Dupa 1990, in ciuda dezvoltarii ei spectaculoase, pihologia in Romania continuat sa fie comportamentalista. Regimul comunist a fost interesat ca psihologia sa copieze modelul stiintelor naturii, model experimental, si sa ramana departe de autenticul vietii interiare, un domeniu incontrolabil si deci periculos pentru un stat totalitar.

Dupa 1990, psihologia romaneasca este foarte influentata de behaviorismul anglo-saxon si de orientarea cognitivista, influenta care se regaseste in intregime in practica adoptiei, din cate mi-am dat seama citind legislatia si normele care o ghideaza. Am sa va dau un  exemplu, care m-a frapat. L

egislatia romana vorbeste de o “potrivire practica” intre copilul adoptat si noii parinti. Termenul englez este “matching”. Se scrie în lege ca pentru a constata daca aceasta potrivire exista, practicienii organizeaza o intalnire intre copil si cuplul de candidati, dar copilul nu trebuie sa cunoasca scopul aestei intalniri.

Daca aceasta intalnire este considerata satisfacatoare si daca adoptantii vor sa continue, alte intalniri au loc, in urma carora, copilul le este incredintat. Daca nu, aceeasi procedura este reluata cu un alt cuplu de pe lista. Iata inca o expresie a comportamentalismului. 

Aceasta procedura este daunatoare pentru copil, care este tratat ca un obiect, caci  inconstient, el simte tot ceea ce se intampla, si daca nu este ales, se va auto-devaloriza. Dar este daunatoare si pentru cuplul candidat, caci ea le da sentimentul ca-si aleg copilul, ceea ce poate genera mai tarziu sentimente
de vinovatie.
 
Rep:  Cum vedeti evolutia lucrurilor in Romania din punctul de vedere pe care l-ati dezvoltat, adoptia va continua sa fie mai aproape de psihologie cu orientarea pe care aceasta a luat-o, sau credeti ca o spiritul psihanalizei va putea patrunde in aceasta lume ?
 
GM:  În România există o societate de psihanaliza care se dezvolta dupa standarde internationale, exista o practica de varf, dar numai in Bucuresti si Constanta. În plus, chiar in Bucuresti, pe moment, exista o prapastie intre psihanaliza de cabinet si campul practicii sociale, institutionale. Dar in cateva decenii, daca psihanalistii vor  raspandi spiritul psihanalizei in institutii, practica adoptiei va putea evolua si ea.


Publicistica, editurile ar avea un mare rol, dar pentru aceasta, ar trebui  mai intai ca psihanalistii sa  dezvolte o reflectie sistematica despre
campul social, reflectie care, prin publicatii, sa fie din ce in ce mai cunoscuta si interiorizata de catre actorii acestui camp.

Georgeta Mitrea, psiholog, intervievată de Matei Vişniec

Ascultă

Citeste tot articolul:  http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/adoptiile-comparatie-romania-franta

Citit 4299 ori

Lasă un comentariu

Facebook
Hoteluri

Căutaţi hoteluri

Data Check-in

calendar

Data Check-out

calendar
Curs Valutar
Bucuresti
Paris
Youtube

Urmareste-ne si pe Youtube!

Donatii

Inca de la infiintare, acest proiect a avut un singur scop, sa ajute romanii care vor sa ajunga in Franta sau care sunt deja pe aici, dar ca sa putem ajuta mai depare si sa dezvoltam acest proiect, avem nevoie de fonduri. Daca v-am fost de folos sau daca si dumneavoastra doriti sa ajutati pe cineva, puteti dona orice suma de bani incepand de la 1Euro. Aveti nevoie doar de un Card Bancar si sa apasati pe butonul "Donate", iar de restul se ocupa echipa eFranta. Toate platile sunt securizate. Va multumim de sprijin. 

 

Top