•  Ti-am pregatit o rubrica noua, plina de informatii utile. Fii la curent cu tot ce se intampla in Franta. Stiri din ziare traduse in limba Romana.

  • Viziteaza Franta alaturi de noi! - Vom incerca sa iti grupam informatiile despre obiectivele turistice de pe tot teritoriul intr-un singur loc.

  • Incercam sa iti prezentam cele mai utile legaturi cu Franta, rapid, intr-un singur loc.

  •  

  •  

  •  

Spectrul războiului civil din Egipt, mai ameninţător ca oricând

credit foto: lemonde.fr

In Egipt autoritǎţile militare au trecut la acţiune pentru dispersarea manifestanţilor islamişti, iar Agenţia France Presse evocǎ  "o baie de sînge" care s-ar fi produs la Cairo. In timp ce comunitatea internaţionalǎ lanseazǎ apeluri îngrijorate şi cer oprirea violenţelor, un al doilea conflict se profileazǎ în Eg...

 

Greu de spus în acest moment cîte persoane au fost ucise în urma intervenţiei decisǎ de regimul militar pentru a-i dispersa pe opozanţii islamişti mobilizaţi de Fraţii Musulmani. Cum se întîmplǎ de obicei, agenţiile de presǎ au început prin a evoca diverse informaţii transmise de la faţa locului în plinǎ desfǎşurare a evenimentelor. La trei ore dupǎ primul asalt bilanţul pǎrea sǎ fie de aproximativ 40 de morţi, printre care doi sau trei poliţişti. La jumǎtatea zilei Agenţia France Presse evoca un bilanţ  de cel puţin 120 de morţi, printre care şi un cameraman britanic al canalului de televiziune Sky News. Fraţii Musulmani, care se declarǎ martiri, au pretins la un moment dat cǎ numǎrul victimelor este de 2200 de morţi şi de 10 000 de rǎniţi. Luptele de stradǎ sunt deci dublate de o bǎtǎlie a cifrelor şi de una mediaticǎ.

Dincolo de cifre, însǎ, este limpede cǎ sîngele a curs din nou pe strǎzile capitalei egiptene, precum şi în mai multe localitǎţi din provincie. Pe de altǎ parte constatǎm cǎ violenţele par sǎ se etaleze pe douǎ fronuri. Mai multe biserici copte au fost atacate de fanatici şi de islamişti radicali în contextul în care comunitatea creştinǎ este acuzatǎ de cea musulmanǎ cǎ sprijinǎ dictatura militarǎ.

Deşi creştinii nu reprezintǎ decît o minoritate în Egipt, cam între 5 şi 10 la sutǎ dintr-o populaţie de 83 de milioane de locuitori, ei se numǎrǎ printre principalele victime ale crizei politice egiptene. Iar faptul cǎ lideri religioşi copţi s-au afişat alǎturi de generalul Sissi a creat o animozitate şi mai mare în rîndurile musulmanilor. De multǎ vreme de altfel copţii trǎiesc cu angoasa unor posibile atacuri sau execuţii sumare, iar incendierea unor magazine deţinute de copţi sau a bisericilor lor a devenit aproape monedǎ curentǎ.

Revenind însǎ la situaţia evenimentele zilei de miercuri, ceea ce se poate spune în acest moment este cǎ generalii încearcǎ sǎ înǎbuşe prin forţǎ rezistenţa şi protestele Fraţilor Musulmani. Metoda este departe de a fi salutatǎ de occidentali, care se tem cǎ Egiptul ar putea intra într-o fazǎ de rǎzboi civil, ceea ce ar amplifica haosul din lumea arabǎ.

De partea sa, armata reaminteşte cǎ intervenţia sa este cerutǎ de "poporul însuşi" care doreşte revenirea la "statul de drept".

Condamnare unanimǎ a violenţelor

Comunitatea internaţionalǎ, în frunte cu Organizaţia Naţiunilor Unite, a condamnat practic în unanimitate faptul cǎ regimul de la Cairo a recurs la violenţǎ împotriva manifestanţilor. Uniunea Europeanǎ şi-a ales cu mai mare prudenţǎ cuvintele în declaraţiile sale, dar unele ţǎri au fost mai vehemente.

Turcia, de exemplu, prin vocea premierului Recep Tayyi Erdogan cere comunitǎţii internaţionale sǎ "opreascǎ masacrul". Un ton similar a fost adoptat şi de Quatar, principalul susţinǎtor al Fraţilor Musulmani.

Din anturajul doamnei Catherine Ashton, reprezentanta Uniunii Europene pentru politica externǎ, este transmis un mesaj care invitǎ regimul de la Cairo sǎ nu recurgǎ la forţǎ. Citez din acest document dat publicitǎţii la Bruxelles: "Noi reafirmǎm cǎ violenţa nu va duce la nici o soluţie şi cerem autoritǎţilor egiptene sǎ procedeze cu cea mai mare reţinere".

De notat şi aceastǎ declaraţie a ministerului francez de interne: "Franţa deplorǎ cu fermitate violenţele survenite la Cairo în cursul operaţiunii de evacuare a manifestanţilor". Parisul reaminteşte în context poziţia sa mai veche: ieşirea din crizǎ nu poate avea loc în Egipt decît printr-o soluţie politicǎ, deci trebuie privilegiate dialogul şi cǎutarea unui compromis.

Statele Unite nu au reacţionat imediat dar pînǎ acum au evitat sǎ utilizeze termenul de "loviturǎ de stat" pentru ceea ce s-a întîmplat în Egipt,  pentru a nu fi obligate, scrie Agenţia France Presse, sǎ sisteze ajutorul anual de 1 miliard 300 de milioane de euro acordat armatei egiptene.

Ce spun intelectualii egiptenii?

Meritǎ amintitǎ, în acest context, poziţia intelectualilor egipteni, a cǎror voce ajunge mai rar în mediile de informare occidentale. Cotidianul Le Monde publicǎ însǎ un articol pe aceastǎ temǎ şi constatǎ cǎ pînǎ şi acei intelectuali de stînga care au luptat timp de douǎ decenii împotriva fostului regim încarnat de Hosni Mubarak considerǎ acum cǎ pericolul islamizǎrii este mai mare decît cel al dictaturii militare.

Un celebru romancier egiptean, Alaa Al-Aswany declara urmǎtoarele, cuvinte reluate de Le Monde: "Islamiştii distrugeau ţara. Dacǎ armata nu ar fi intervenit, am fi fost acum într-o situaţie de rǎzboi civil. Nu îi înţeleg pe occidentali care ne dau lecţii. Suntem noi destinaţi sǎ ne întoarcem la epoca de piatrǎ? Arabii nu au decît dreptul la obscurantism?"

Un jurnalist extrem de respectat, Hicham Kassem, recunoaşte cǎ în trecut, pentru a lupta împotriva regimului militar în fruntea cǎruia se afla fostul preşedinte Hosni Mubarak, mulţi intelectuali egipteni s-au aliat cu Fraţii Musulmani. Iatǎ însǎ ce declarǎ acum jurnalistul egiptean, cuvinte preluate tot de Le Monde: "Am crezut cǎ-i cunosc pe islamişti. Am construit cu ei o relaţie de încredere. Dar ajunşi la putere şi-au arǎtat adevǎrata faţǎ. Au dorit, prin Constituţie, abolirea tuturor formelor de contra-putere în stat, chiar şi a celor existente sub Mubarak".

Mediile de informare egiptene, eliberate de cenzurǎ dupǎ cǎderea lui Mubarak, sunt în acest moment extrem de ostile Fraţilor Musulmani. Si pe bunǎ dreptate, întrucît timp de un an, cît s-au aflat islamiştii la putere, prezentatorii şi jurnaliştii au fost supuşi unor presiuni crescînde şi sub ameninţǎrile repetate ale islamiştilor radicali. De altfel regimul lui Mohamed Morsi începuse o operaţiune de epurare în presǎ, iar în culise se vorbea despre o listǎ neagrǎ întocmitǎ de islamişti, pentru înlǎturarea sau chiar lichidarea unor jurnalişti.

Atitudinea romancierului egiptean apare deci justificatǎ atunci cînd refuzǎ "lecţiile" date de occidentali. Mulţi intelectuali şi jurnalişti egipteni considerǎ de fapt cǎ occidentalii, şi mai ales americanii, s-au acomodat mult prea repede cu ideea cǎ islamiştii urmau sǎ rǎmînǎ timp de mulţi ani la putere în Egipt şi cǎ o anumitǎ "islamizare" a statului era inevitabilǎ.

Scenarii pentru viitorul imediat

Scenariul cel mai grav ar fi cel al unui rǎzboi civil, sau mai precis al unei radicalizǎri militare a Fraţilor Musulmani. Ei nu au însǎ nici o şansǎ în faţa unei armate egiptene care este solidǎ şi bine echipatǎ (cu ajutor american, s-o spunem din nou în parantezǎ). Chiar dacǎ în Egipt se va repeta scenariul din Algeria, unde armata a avut nevoie de zece ani pentru a înǎbuşi insurecţia islamistǎ, Fraţii Musulmani nu vor putea cîştiga puterea calea armelor. De reţinut şi faptul cǎ în Algeria rǎzboiul civil s-a soldat cu o sutǎ de mii de morţi.

Cel mai probabil este o revenire la situaţia din perioada Mubarak. Regimul acestuia a ştiut cum sǎ-i ţinǎ la respect pe Fraţii Musulmani, şi probabil cǎ vechile metode vor fi revalorizate. De altfel preşedintele interimar al Egiptului a numit 18 noi guvernatori de provincie, dintre care jumǎtate sunt generali în rezervǎ. Deci fostele cadre ale regimului Mubarak îşi reiau serviciul. Trebuie spus însǎ cǎ şi Fraţii Musulmani au fǎcut acelaşi lucru, cît s-au aflat la putere şi-au numit oamenii lor în fruntea respectivelor provincii.

Pericolul islamizǎrii statului egiptean este, poate, pentru moment, îndepǎrtat, dar se profileazǎ o militarizare accentuatǎ a acestuia. Cum spun însǎ unii intelectuali egipteni, dintre douǎ rele, ultima apare ca fiind mai suportabilǎ. Din aceastǎ încleştare cu islamiştii regimul militar riscǎ însǎ, datoritǎ metodei utilizate, sǎ-şi piardǎ credibilitatea pe plan intern şi chiar internaţional, şi sǎ aibǎ de înfruntat un oprobiu mediatic şi mondial care nu poate fi de loc constructiv.          

Citeste si alte articole pe:  http://www.rfi.ro/articol-special-paris-43453-spectrul-razboiului-civil-egipt-mai-amenintator-decit-oricind

Citit 2704 ori

Lasă un comentariu

Facebook
Hoteluri

Căutaţi hoteluri

Data Check-in

calendar

Data Check-out

calendar
Curs Valutar
Bucuresti
Paris
Youtube

Urmareste-ne si pe Youtube!

Donatii

Inca de la infiintare, acest proiect a avut un singur scop, sa ajute romanii care vor sa ajunga in Franta sau care sunt deja pe aici, dar ca sa putem ajuta mai depare si sa dezvoltam acest proiect, avem nevoie de fonduri. Daca v-am fost de folos sau daca si dumneavoastra doriti sa ajutati pe cineva, puteti dona orice suma de bani incepand de la 1Euro. Aveti nevoie doar de un Card Bancar si sa apasati pe butonul "Donate", iar de restul se ocupa echipa eFranta. Toate platile sunt securizate. Va multumim de sprijin. 

 

Top