•  Ti-am pregatit o rubrica noua, plina de informatii utile. Fii la curent cu tot ce se intampla in Franta. Stiri din ziare traduse in limba Romana.

  • Viziteaza Franta alaturi de noi! - Vom incerca sa iti grupam informatiile despre obiectivele turistice de pe tot teritoriul intr-un singur loc.

  • Incercam sa iti prezentam cele mai utile legaturi cu Franta, rapid, intr-un singur loc.

  •  

  •  

  •  

Virgil Tănase: Cronica bilingvă - La chronique bilingue (3)

credit foto: notre-europe.eu

Două ţări de podgorii - Deux pays des vignobles

 

Nu mă pricep la vinuri ; je ne m’y connais pas en vins.

Acum câţiva ani cunoscusem un negustor de vinuri – je connaissais un caviste qui depuis est parti dans le bordelais. Ne înţelegeam bine, nous nous entendions bien, petreceam ceasuri împreună, nous passions des heures ensemble, şi-l convisesem chiar să facă cronica oenologică în revista la care lucram ; je l’avais persuadé de faire la chronique œnologique dans la revue à laquelle je travaillais.

Ajunsesem însă să nu mai păşesc decât cu inima strânsă în prăvălia lui unde stăteau stivuite în lădiţele de lemn ici vinurile de pe Loara, de la Balzac cetire, când domoale când spumoase, şi cele din Burgogne ; mai într-o parte, în fiolele alungite, domnişoreşti, ca să fie mai uşor de recunoscut şi de curtat, vinurile de Alsacia ; apoi, mai bondoace, sticlele de Bordeaux roşii, grele, aspre, bărbăteşti ; alături, roze, vinurile răcoroase din sudul Franţei.

Jean-Cristophe îmi explica ca unui neştiutor ce eram : « De ce côté, me disait-il en me conduisant dans un coin de sa boutique, il y a les vins de Balzac, ceux de la Loire, et les bourgognes ; dans les flûtes, nos demoiselles vins d’Alsace ; ici, les frontignanes aux épaules courtes avec les bordeaux : poivrés, tanniques, des vins d’homme, quoi ! Là les rosés du Midi… » Jean-Cristophe descria fiecare vin cu minuţia unui istoric al artei. Cunoştea podgoria, ţărâna lui anume, înclinarea pantei şi orientarea faţă de soare pentru că strugurele nu se împlineşte la fel dacă suge lumina subţie a dimineţii sau dacă se coace la dogoarea de după prânz. Jean-Cristophe Estève connaissait le vigneron et la terre, l’ensoleillement et jusqu’à la pluviométrie de l’année du millésime. Parfois il me priait à table et m’expliquait pourquoi il a choisi tel vin pour tel plat. Conscient de mon ignorance, je n’ai jamais oser inviter Jean-Cristophe à dîner chez moi.

Când mă invita la masă, Jean-Cristophe asocia vinul cu felurile de mâncare după reguli atât de stricte încât n-am îndrăznit niciodată să-l poftesc la masă, cum aşi fi vrut, ca să-i vorbesc de vinurile noastre de pe Dealurile Tutovei şi de cele la  Sarica-Niculiţel, de vinurile de aur de pe Târnave şi de cel bolovănos de la Uricani ; de vinurile din ţara aspră a Dobrogei şi de cele din toaca  Ardealului ; să-i vorbesc de viile care curg din Bucovina până la Dunăre căreia apele munteneşti i-au povestit de vinurile de Calafat şi de Severin, de Drăgăşani şi de Dealul Mare, de Ştefăneşti… dar Doamne Dumnezeule, mi-am zis, de-aia ne simţim noi frate cu francezii : mai rar asemenea două ţări care să fie numai de podgorii.

Oui, c’est rare que deux pays soient à ce point recouverts de vignobles, et c’est ce qui nous rend peut-être tellement proches des Français auxquels j’aurais voulu parler avec la compétence de mon Jean-Cristophe de nos vins lumineux de Tutova et de ceux grognons de Sarica-Niculiţel, des vins dorés de Târnave et des rouges sanguins d’Uricani ; vous parler des paisibles vignes moldaves qui descendent à pied jusqu’au Danube qui connaît déjà l’histoire des vignes de Calafat et de Severin, de Drăgăşani, de Dealul Mare et de Ştefăneşti… Deux peuples qui cultivent avec tant d’assiduité la vigne et qui s’appliquent à faire de la dégustation du vin une fête dont le l’enjeu c’est de prolonger le plaisir sans provoquer l’ivresse, ces deux peuples doivent avoir une racine sensitive commune. Le vin on le boit pour le parler, disait un écrivain roumain de cette Moldavie où l’art de vivre était fait d’une douceur philosophique que n’aurait pas désavoué Balzac, le tourangeau.

Vinul se bea pentru a fi vorbit, spunea unul din scriitorii noştri din duioasa Moldovă dând glas unei filosofii a bucuriei de-a trăi pe care n-ar fi desminţit-o Balzac, născut în nu mai puţin dulcea Touraine, acolo unde străluceşte vinul de Vouvray, asemănător cu cel de Odobeşti, chezăşie a unei neîndoielnice şi neclintite  înfrăţiri în cuget între locuitorii de la cele două margini ale culturii născută din soarele  Mediteranei şi pe care romanii au sădit-o cu acelaşi noroc în Franţa şi la noi.

Oui, notre culte du vin, est peut-être une forme de parenté léguée, avec la langue, par cet empire romain qui a répandu d’est en ouest de l’Europe le soleil généreux de la Méditerranée.

 

Citeste si alte articole pe:  http://www.rfi.ro/articol-special-paris-43487-virgil-tanase-cronica-bilingva-chronique-bilingue-3

Citit 1876 ori

Lasă un comentariu

Facebook
Hoteluri

Căutaţi hoteluri

Data Check-in

calendar

Data Check-out

calendar
Curs Valutar
Bucuresti
Paris
Youtube

Urmareste-ne si pe Youtube!

Donatii

Inca de la infiintare, acest proiect a avut un singur scop, sa ajute romanii care vor sa ajunga in Franta sau care sunt deja pe aici, dar ca sa putem ajuta mai depare si sa dezvoltam acest proiect, avem nevoie de fonduri. Daca v-am fost de folos sau daca si dumneavoastra doriti sa ajutati pe cineva, puteti dona orice suma de bani incepand de la 1Euro. Aveti nevoie doar de un Card Bancar si sa apasati pe butonul "Donate", iar de restul se ocupa echipa eFranta. Toate platile sunt securizate. Va multumim de sprijin. 

 

Top