Mediatizarea care începe sǎ se facǎ în jurul acestui film îi va deranja profund şi pe alţi integrişti, în special cei din lumea musulmanǎ, cu atît mai mult cu cît regizorul are origini tunisiene. În declaraţiile sale, el a salutat de altfel "revoluţia din Tunisia", dar putem spune cǎ rezonanţa acestui film va fi importantǎ şi eliberatoare într-o lume în care condiţia femeii este încǎ teribilǎ.

Ca un imn dedicat libertǎţii, senzualitǎţii şi iubirii indiferent de sex, filmul îi va face sǎ scrîşneascǎ din dinţi pe toţi cei care cred, în unele regiuni ale lumii, cǎ femeia trebuie sǎ rǎmînǎ în umbra bǎrbatului, eventual voalatǎ şi îmbrǎcatǎ în negru din cap pînǎ la cǎlcîie, eventual analfabetǎ şi supusǎ la nesfîrşit tuturor bǎrbaţilor din familie (tatǎ, frate, soţ).

Filmul mai are însǎ o ţintǎ politicǎ şi nu întîmplǎtor el este primit cu rǎcealǎ de cotidianul conservator de dreapta Le Figaro. Pe un ton ironic, un cronicar exclamǎ: "Deci aşa, erotismul în toate detaliile sale şi safismul nu-l sperie pe creatorul lui E.T.". Şi trebuie constatat cǎ într-adevǎr preşedintele juriului, celebrul Steven Spielberg, a fost de acord cu atribuirea marelui premiu unui film care se aflǎ la antipodul criteriilor sale estetice. Greu de gǎsit un regizor care sǎ încarneze mai bine decît el spiritul Hollywood-ului, date fiind filmele sale fǎcute cu sume enorme şi cu efecte speciale uluitoare. Şi totuşi, iatǎ, Steven Spielberg acordǎ marele premiu unui film lung (aproape trei ore, ceea ce nu face parte din "cultura" sa), diametral opus stilului hollywoodian şi logicii comerciale promovate de marea industrie de divertisment americanǎ.

Cotidianul Libération, publicaţie cu simpatii de stînga, salutǎ faptul cǎ Spielberg sprijinǎ prin atitudinea sa diversitatea culturalǎ şi principiul "excepţiei culturale", pentru care militeazǎ Franţa şi o bunǎ parte a Europei.

Şi revista l'Express, pe site-ul ei, se aratǎ surprinsǎ cǎ lui Spielberg i-a plǎcut atît de mult filmul lui Abdellatif Kechiche. Era mai degrabǎ un film de naturǎ sǎ-i placǎ regizorului român Cristian Mungiu, care a fǎcut parte şi el din juriu, decît lui Steven Spielberg, scrie L'Express.

Existǎ, fǎrǎ îndoialǎ, un anumit spirit militant la acest festival internaţional de la Cannes, un spirit rebel şi care se manifestǎ chiar împotriva curentului uneori. Pentru cǎ la Cannes au mai fost celebraţi artişti atipici sau curajoşi, care aveau nevoie de un ajutor mediatic şi de atenţia lumii culturale. Sǎ nu uitǎm cǎ şi audienţa internaţionalǎ a filmului românesc datoreazǎ enorm tot acestei competiţii, care premiazǎ filme, dar priveşte în acelaşi timp spre marile probleme ale lumii, spre marile dezbateri de societate şi concepe cea de-a şaptea artǎ ca fiind ceva mai mult, chiar mult mai mult decît un spaţiu de divertisment pentru un public planetar.